MMB - Mihai Viteazu

În cadrul anului Centenar 2018, Muzeul Municipiului București a organizat expoziția temporară „Fizionomii Unificatoare «Toți în Unu» – Povestea unui proiect de țară", ocazie cu care a fost reconstituit și chipul marelui voievod, pe baza măsurătorilor antropometrice și a fotografiilor antropologice realizate, în anul 1920, de către profesorul de anatomie Francisc Rainer, de la Facultatea de medicină din Iași, și descoperite în arhiva Institutului de Antropologie care, astăzi, îi poartă numele. Realizarea efectivă a reconstrucției faciale a lui Mihai Viteazul s-a derulat în mai multe etape, de-a lungul a doi ani, iar de realizarea sa s-a ocupat Radu Tudor Panait.

În toamna anului 1593, susținut de către Iane banul, de boierii Buzești și de Cantacuzinii din Istanbul, beneficiind, în același timp, și de acordul Sublimei Porți, Mihai Viteazul a ocupat tronul țării de la sud de Carpați. Contextul internațional – decăderea Imperiului otoman tricontinental după Soliman Magnificul, izbucnirea unor mișcări de revoltă, constituirea „Ligii Sfinte" – părea a fi favorabil ridicării Țărilor Române din starea de deteriorare alarmantă – domnii scurte, voievozi nevolnici, domnii sângeroase sau slabe. Astfel, că Țara Românească avea nevoie de un suflu nou, de o personalitate, care să-i coalizeze pe locuitorii celor trei provincii împotriva primejdiei otomane, la care se adăuga sorgintea comună și limba unitară a tuturor românilor, diversele lor legături permanente de natură economică, politică, culturală sau religioasă.

Însușirile de „bun creștin" împreună cu „asumarea responsabilității", în calitate de domnitor, a tradiției politice a țării, l-au călăuzit pe Mihai Vodă în atâtea bătălii, cu strălucite victorii repurtate asupra adversarilor țării. Succesul luptelor începute în toamna târzie a anului 1594 și în iarna următorului an, dar mai ales victoria tactică din 13/23 august 1595 de la Călugăreni, denumită „Termopilele României", i-au impresionat pe contemporani ale căror rapoarte cuprindeau aprecieri laudative la energia românilor în luptele cu turcii și tătarii, precum și asupra calităților războinice ale lui Mihai Vodă Viteazul. Evenimentele desfășurate și în care a fost implicat domnul între anii 1597 și 1958 s-au dovedit hotărâtoare pentru saltul de la medieval la modern în gândirea lui politică. Astfel, deziluzia realizării unei alianțe creștine durabile, care să determine înfrângerea Imperiului Otoman, dar și teama căderii țării sub stăpânire otomană l-au determinat pe marele voievod să se gândească la înfăptuirea unei monarhii puternice în spațiul geostrategic locuit de români. Planul dacic s-a născut ca o reacție românească la planurile expansioniste ale puterilor din jurul Țărilor Române, dintr-o necesitate strategică și politică. Personalitate emblematică a Istoriei Românilor – comandant de oști, desăvârșit strateg și abil diplomat – MIHAI VITEAZUL și creația sa politică, de reconstituire a Daciei în formă românească – au contribuit decisiv la procesul de construcție a statului național unitar român din cel de al doilea deceniu al secolul XX.

Видео MMB - Mihai Viteazu канала Muzeul Municipiului București