Eu Sunt Barbu Lautaru

La 3 ani de cand am publicat aceasta piesa pe Youtube, am hotarat sa va oferim o varianta noua, mai clara, al minunatului cantec batranesc "Barbu Lautaru". De data aceasta venim si cu 10 lucruri pe care poate nu le stiati despre cantec. Multe informatii au fost culese de noi chiar din comentariile primei variante publicate:

1. "Eu sunt Barbu Lautaru" era cantecul preferat al lui Mihai Eminescu iar atunci cand se hotara sa cante, cantecul facea bineinteles parte din repertoriu. Se spune ca atunci cand canta versul „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc”, Mihai Eminescu era cuprins de o emotie si melancolie de necontrolat care il facea sa lacrimeze.

2. Barbu Lautaru este un exemplu tipic de vodevil, (din fr., nm. pr. [Théâtre du] Vaudeville), o mică piesă de teatru muzical. Iniţial, vodevilul desemna în muzica franceză din epoca Renașterii, genul de cîntece vesele sau satirice.

3. Acest cantec a fost inclus intr-un manual de muzica vechi (inca nu am identificat din ce an), fiind si motivul pentru care il indragiti atat de mult.

4. Pe numele dat la nastere Vasile Barbu, unele surse spun ca s-a nascut la 17 decembrie 1780, la Iaşi. Alte surse noteaza ca locul nasterii ar fi la Mereni, raionul Anenii Noi, aflata acum în Republica Moldova.

5. A avut trei copii, toţi deveniţi lăutari: Gheorghe Scripcariul, Ioan Scripcariul şi Vasile Scripcariul.

6. Staroste a fost folosit cel mai probabil cu sens de conducator, Barbu Lautaru fiind staroste al scripcarilor ieşeni. Dar, in contextul cantecului ar putea fi interpretat si ca petitor, o persoană trimisă oficial de un tânăr la părinții unei fete pentru a o cere în căsătorie; persoană care conduce ceremonia nunții. – Din sl. starosta.

7. Alte piese din repertoriul lui Barbu Lautaru: „Sub poale de codru verde”, „Bujor”, „Eu sunt Barbu Lăutaru”, „Într-o zi de dimineaţă”, „Cât mi-e de urât când sunt fără tine”, „Am lăsat lumea şi slava”, „Zori de ziuă se revarsă”, „Moarte, moarte ce nu vii”, „Tu-mi ziceai odată”, „În zorii zilei”, „Ziua, ceasul despărţirii”, „Nu mă pedepsi stăpână”, „Eu de-aseară bat la poartă”, „Arză-ţi rochiţa pe tine” sau „De te-ar prinde neica-n crâng”.

8. Barbu Lautaru nu cunostea note muzicale. Talentul sau nemarginit a fost cel care i-a oferit prilejul să vrăjească inimile tuturor acelora care l-au ascultat vreme de o jumătate de veac.

9. Se spune ca Barbu Lautaru i-a fermecat pe Franz Liszt, la Anton Pann şi Zavaidoc. Se mai spune ca linia melodica a cantecului este de inspiratie turceasca.

10. Textul melodiei a fost scris de Vasile Alecsandri si facea parte din opera lui numita Barbu Lăutariul.

Bonus (dintr-un comentariu scris de Viorel Popescu):
Cantecul reflecata... "mai degraba o perioada de schimbare in cultura si educatie si aparitia noii clase [sociale]: burghezia. Cat priveste muzica este o perioada lunga de trecere de la muzica de curte la marile sali de concerte cu muzica de opera adusa din vest, tocmai la aceasta face referire Barbu Lautaru. Deci, la acea vreme muzica de curte, muzica lautareasca incepe sa-si piarda din valoare in cercurile inalte ale marii nobilimi fiind inlocuita treptat cu muzica de opera, operete si cantonete."

Speram ca am cules corect aceste informatii, va invitam in sectiunea de comentarii sa adaugati altele sau sa ne corectati.

Видео Eu Sunt Barbu Lautaru канала Povesti Nemuritoare