Congresul al XIV-lea a PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de plutonul de execuție

Congresul al XIV-lea a PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de plutonul de execuție

Logo Digi24.ro

Căutare Meniu

 

 Știri 

 Actualitate 

 Congresul al XIV-lea a PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de plutonul de...

Congresul al XIV-lea a PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de plutonul de execuție

Nicolae Ceauşescu a fost singurul dictator comunist din Europa care a murit în faţa plutonului de execuţie. În 1989, în toate celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în URSS, schimbările şi-au făcut loc fără vărsare de sânge. Violenţele din România au fost cauzate de hotărârea lui Nicolae Ceauşescu de a se menţine la putere cu orice preţ. În anii '80, a refuzat că accepte orice reformă şi a înăsprit constrângerile şi controlul. Iar când românii, disperaţi, au ieşit în sfârşit în stradă, a preferat reprimarea cu muniţie de război în loc să demisioneze. A existat însă un moment în care acest curs al evenimentelor ar fi putut fi schimbat: congresul al 14-lea al Partidului Comunist.

Al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român a avut loc la 20 noiembrie 1989. Avea să se termine peste 4 zile cu realegerea în funcţia de secretar general a lui Nicolae Ceauşescu. În vârstă de 71 de ani, el se afla în fruntea ţării de aproape un sfert de secol. A fost ales a şasea oară pentru un al şaselea mandat de patru ani, la numai două săptămâni de la Căderea Zidului Berlinului şi la câteva luni de la instalarea în Polonia, a primului guvern pluralist de după cel de-al doilea război mondial. În ciuda mesajelor lui Mihail Gorbaciov însuşi, Nicolae Ceauşescu insistă să menţină linia dură a stalinismului în care se formase în anii '50. Reformiştilor, fie ei ruşi, unguri, est-germani sau polonezi, le transmite un mesaj ironic.

Nicolae Ceauşescu, la Congres al XIV-lea:Ţările bogate, şi din ele un mic grup de bogaţi, au acumulat anual zeci şi zeci de miliarde de dolari din ţările în curs de dezvoltare. Este o situaţie care nu poate să continue mai departe. Aşa se prezintă lumea spre care unii domni ne îndeamnă să revenim: a inechităţii, a jafului, a asupririi. Am cunoscut-o sute de ani şi o sută de ani sub capitalism. De aceea am declarat că pentru noi a apus întotdeauna o asemenea cale. Poporul nostru spune câteodată „când o face plopul mere şi răchita micşunele”...
Peste o lună, încăpăţânarea avea să îl ducă pe Nicolae Ceauşescu în faţa plutonului de execuţie.

Nicolae Ceaușescu, dictator comunist atipic

Şanse ca schimbarea de regim să se facă paşnic au existat. Dar încă de la venirea la putere, dictatura comunistă a lui Nicolae Ceauşescu a funcţionat în contratimp cu ceea ce se întâmpla la Moscova şi în ţările satelite. Cel mai cunoscut episod este opoziţia proaspătului secretar general al PCR faţă de invazia sovietică împotriva regimului reformator de la Praga.
Nicolae Ceaușescu: S-a spus că în Cehoslovacia era pericolul contrarevoluţiei. Se vor găsi nume să spună că adunarea noastră cuprinde tendinţe contrarevoluţionare. Le spunem tuturor că poporul român nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre.

Uralele cu care românii au primit mesajul de nesupunere faţă de Moscova au fost, cel mai probabil, singurele cu adevărat sincere. Preşedintele francez Charles de Gaulle vizitase Bucureştiul cu câteva luni în urmă, la jumătatea lunii mai 1968, iar antisovietismul declarat în momentul în care trupele maghiare, poloneze, est-germane şi sovietice intrau în Praga au dat mari speranţe. În plus, aflat în căutarea unei breşe în monolitul comunist, Occidentul a întărit inclusiv financiar autoritatea lui Nicolae Ceauşescu. Bucureştiul anilor '70 apărea de-a dreptul vibrant în ochii unui tânăr moscovit venit să înveţe limba română:

Видео Congresul al XIV-lea a PCR, șansa ratată a lui Ceaușescu de a scăpa de plutonul de execuție канала Canal